sâmbătă, 13 februarie 2010

Montignaci din toate tarile, uniti-va! Rulada de curcan

Nu, nu vreau sa pornesc nicio miscare in numele lui Montignac, ci sunt foarte pornita (si) pe niste kilograme in plus. In decembrie, inainte de Craciun, aici se mananca fursecuri de toate felurile. In decembrie e ziua mea. Si a domnului kalua. O prietena buna a facut 50 de ani. Invitatii, musafiri. Si Craciunul. Si concediu. Revelionul nu-l mai pun la socoteala, era in concediu. Toate astea fiind pretexte pentru a manca ce-mi trece prin cap si a experimenta si retete noi, neconforme. Sunt o neserioasa, stiu. De-aia nici n-am mai scris vreun cuvant aici.
Mai orice om normal incepe anul nou cu rezolutii (de care se tine mai mult sau mai putin, eu inafara de socrul nr. 2 (paranteza parantezei : nu, nu-s maritata la dublu, parintii domnului kalua sunt divortati si fiecare dintre ei intr-un nou parteneriat : mama lui, soacra nr. 1, casatorita cu socrul nr.2 si tatal lui, socrul nr. 1, de cand il cunosc eu impreuna cu soacra nr. 2, fara sa fie casatoriti), care chiar s-a lasat de fumat de pe 1.ianuarie acum cativa ani, nu prea stiu pe nimeni care a inceput ceva pe 1 ianuarie si s-a si tinut de lucrul respectiv), eu nu. Binenteles ca Montignac ar fi fost pe lista. Dar oricum, pe 1 ianuarie eram in New York (unde se poate manca foarte bine conform, de altfel) si nu-mi statea mintea la a ma priva de ceva. De fapt nici nu stiu de ce vorbesc asa de Montignac, de parca nu s-ar putea manca bunatatile bunatatilor la dieta asta, or fi reminescentele ideilor mele negativiste din perioada neconforma. Si a venit ianuarie, m-am intors acasa, am fost « cuminte » cateva zile, apoi a tot aparut cate un prilej foarte favorabil de a manca « prostii ». Precum ziua Milei, ziua prietenei mele, ocazie cu care eu am dat masa. A trecut ianuarie, a venit februarie, mie tot nu mi-au venit mintile la cap. Moment ! Nici chiar asa de nesimtita nu sunt, acum o saptamana mi-am zis ca nu se mai poate asa si-am pornit campania viata sanatoasa. Viata sanatoasa insemnand in casa kalua Montignac faza 1-a cu foarte mare grija la grasimi si sport. Sport de cel putin patru ori pe saptamana. Sport inseamna la mine Pilates, pe care-l fac acasa acum. Am experienta de Pilates facut la sala, chestia asta chiar ajuta. Mi-am cumparat 2 dvd-uri, mai am cateva acasa (bine, se cheama altfel, Aerolates – aerobic cu Pilates si power yoga, dar tot pe-acolo se invart) si fac. Chiar fac, da sa bat in lemn si sper sa nu ma deoache careva si sa-mi treaca zelul.
Hait ! Mi-am adus aminte ca asta se vrea de fapt un blog culinar, ia sa mai las deoparte polologhia si sa trec la chestii gastronomice. Dar inainte de asta va invit sa-mi tineti companie si sa ne incurajam reciproc.
De mancat am mancat saptamana asta (din ce-mi aduc aminte) fasole batuta (pentru restul casei cu carnaciori), varza cu muschiulet de porc, supa de mazare in care mi-am pus niste felii de somon marinat cand am servit-o. Bun tot si mancaruri care-mi plac. Ieri am avut pofta si chef de mic dejun si mi-am facut niste painici (in forme de muffin) din faina integrala de secara in aceeasi proportie cu tarate de ovaz, iaurt, sare, bicarbonat si putina drojdie uscata. In mod normal nu puneam drojdie si mai adaugam un ou. Foarte bune au iesit cu grasime putina.
Am vazut saptamana asta la o colega rulada din carne tocata (de-aia cu ou in mijloc, nu stiu de ce-i zice rulada pentru ca nu se ruleaza nimic. Daca stie cineva alt cuvant pentru mancarea asta sau etimologia lui, ii astept cu drag si interes comentariul). Meat loaf pe engleza. Si mi-am dat seama ca n-am mai mancat asa ceva de mult. Asta-i varianta mea de ieri, foarte montignaca si cu foarte putina grasime :
Rulada din carne tocata de curcan
500 g carne tocata de curcan (daca se poate piept tocat)
1 ceapa marisoara tocata marunt
2 catei usturoi tocati marunt si ei
sare, piper si ce condimente sau plante mai puneti voi de obicei la chiftele (eu am folosit o amestecatura de condimente pentru gratare)
1 ou mijlociu
500 g broccoli (puteti inlocui cu alta leguma sau legume)
1 conserva rosii decojite in suc propriu
Se amesteca carnea, ceapa, usturoiul, condimentele si oul. Se framanta cel mai bine cu mana (nu numai eu fac asa, ati vazut doar cum Jamie Oliver isi baga degetele in toate celea. Important e ca mainile sa fie curate, nu cred ca mai exista in ziua de azi persoane care sa nu se gandeasca la igiena). Broccoli se curata si se taie in buchetele. Cateva se baga in carne, apoi se transfera totul intr-o forma termorezistenta si i se da o forma de (nah ca nu-mi vine cuvantul potrivit !)…hai sa zicem rulada. Cel mai bine e daca nu se vad bucatelele de broccoli din carne. Pe marginea ruladei pune rosiile din conserva (daca rosiile sunt intregi, taiati-le in bucati mai mici), se presara cu sare si piper (daca aveti frunze de busuioc tocati cateva si puneti-le si pe ele, eu n-am avut, n-am pus) si se pune restul de bucatele de broccoli pe sos. Se da la cuptorul preincalzit (180°C) nu stiu cat. (Imi aduc aminte de retetele romanesti de pe timpuri : dati prajitura la cuptor, la foc mijlociu, pana e coapta. Nu stiu zau cum s-au creat atatea generatii de gospodine cu asemenea retete. Nu agreez deloc asemenea retete si uite cum tocmai eu o comit). Vreo ora, pana incepe sa miroase. La mine nu era frumos rumenita cand a inceput sa-si raspandeasca mireasma, asa ca am dat cuptorul la maximum pentru cateva minute si am scos-o dupa aceea. Servita cu salata de morcovi (dreasa cu sare, piper, suc de lamaie si putin ulei de masline de-ala bun).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...